Castigatorul celei de a III-a editii a concursului ARS LONGA, VITA BREVIS

Ultimele subiecte
» Tabara de pictura Hobby Art editia de iarna 2017
Vin Ian 06, 2017 10:09 am Scris de arbexartdecor

» SARBATORI SI SARBATORITI
Lun Ian 02, 2017 11:01 pm Scris de crina

» Poezii Katalina
Lun Noi 14, 2016 9:40 am Scris de katalina

» Tabara de pictura Hobby Art editia de iarna 2016
Joi Ian 14, 2016 3:30 pm Scris de arbexartdecor

» Arbex Art Decor te invita la expozitia de pictura ''Natura cu Fluturi''
Sam Oct 31, 2015 6:16 pm Scris de arbexartdecor

» O noua tabara de pictura pentru incepatori
Vin Sept 11, 2015 12:40 pm Scris de arbexartdecor

» Hai sa ne-ntalnim 14 iunie
Mier Iun 17, 2015 10:57 pm Scris de crina

» Tabara de pictura Hobby Art - Apuseni
Joi Iun 04, 2015 3:03 pm Scris de arbexartdecor

» Indian
Sam Mai 02, 2015 8:44 pm Scris de termitawoodworks

» Pirografie I. Tibor
Sam Mai 02, 2015 8:39 pm Scris de termitawoodworks

» lucrare
Sam Mai 02, 2015 8:25 pm Scris de termitawoodworks

» pirografie
Mier Apr 29, 2015 1:05 pm Scris de Vizitator

eMAG

Abstract
PARTENERI







Link Exchange
Comunitatea Artistilor Plastici Amatori Top66 Statistici
Promovare Gratuita - Top123

Change language forum

Octavian Smigelschi

In jos

Octavian Smigelschi

Mesaj  Eugen MALIC la data de Vin Iul 24, 2009 1:57 pm

Octavian Smigelschi, cunoscut şi ca Smigelschi Oktáv, (n. 21 martie 1866, Ludoş; d. 10 noiembrie 1912, Budapesta) a fost un pictor şi grafician român. A studiat la Sibiu şi la Budapesta, completându-şi studiile prin numeroase călătorii peste hotare. Între 1890–1891 a activat ca profesor de desen la Schemnitz (azi Banská Štiavnica). Atras îndeosebi de pictura murală, în anul 1904 a întreprins o călătorie de studii la monumentele de artă veche din Ţara Românească, Moldova şi Bucovina, de la care s-a inspirat în executarea picturilor din numeroase biserici transilvănene (Catedrala mitropolitană din Sibiu). Ca pictor de şevalet a lucrat portrete şi chipuri de ţărani, surprinse în mediul lor obişnuit.

Autoportret


Portret al soţiei


Portretul unei tinere




Copilărie

Octavian Smigelschi s-a născut pe 21 martie 1866 în comuna Ludoşul-Mare, fiind fiul lui Mihail Smigelschi, descendent al unei familii nobile poloneze[1] şi al Anei Sebastian, de origine aromână. Din această relaţie s-au născut încă trei băieţi Victor, Vasile şi Cornel. Mihail Smigelschi, tatăl său, s-a refugiat în Ardeal în 1850 din cauza evenimentelor revoluţionare din 1848-1849 şi este întâlnit ca notar comunal în mai multe sate din jurul Sibiului printre care se pot enumera Bungardul şi Racoviţa, stabilindu-se mai apoi în Ludoş. Victor Smigelschi, unchiul său, a fost profesor şi canonic greco-catolic la Blaj. Victor Smigelschi, fratele său, a fost arhitect.



Studii

Octavian Smigelschi a luat lecţii particulare acasă în loc să frecventeze şcoala primară, după care a urmat cursurile liceale la şcoala de stat maghiară din Sibiu, pe care a absolvit-o în 1884 cu „foarte bine”, chiar dacă unele surse menţionează că „...era absorbit de pasiunile sale: lectura, muzica şi desenul”.

Paralel cu liceul, urmează cursurile maestrului Carl Dörschlag, pictor din Hohenluckow, Germania, care remarca în însemnările sale că „...în anii optzeci pare a fi bântuit aci (Sibiu) bacilul picturii”. Obţine o bursă de stat la Şcoala de profesori de desen din Budapesta între anii 1884-1889, unde sub îndrumarea maestrului Bartolomei Székely şi a prieteniei cu Robert Wellmann, Fritz Schullerus şi Arthur Coulin, îsi desăvârşeşte studiile devenind profesor de desen. În anul 1887 este publicat în revista „Familia” un articol despre Octavian Smigelschi în care se menţionează că a primit la şcoala din Budapesta:
„...două din cele cinci premii anunţate, şi anume unul pentru un portret în uleiu, reprezentând pe un român, şi altul pentru o compoziţie a sa, ce reprezintă un perete spaniol în stil japonez
—Revista „Familia”, anul XXIIL-1887, nr.49 din 6/18 Dec., pag.586

Pictură, SmigelschiCornel , fratele artistului



Carieră

Ţărancă


Împreună cu Ştefan Gróh, Robert Wellmann şi Fritz Schullerus vizitează München-ul în anul 1887, unde este impresionat de lucrările lui Arnold Böcklin. Înţelegând importanţa călătoriilor de studii în oraşele europene ce erau adevărate centre de artă în comparaţie cu apatia provincială sibiană, Octavian Smigelschi începe să studieze pictura bisericească şi ca urmare execută numeroase icoane şi iconostase câştigând astfel mijloace băneşti necesare scopurilor sale. Au rămas drept mărturie acestei perioade din viaţa pictorului lucrări în diferite biserici din comunele transilvănene: Racoviţa, Sâncel, Ilva Mare, Măgura, Romos, Rodna Nouă şi Poiana Sf. Iosif, Mihalţ, Vereşmort şi Timişoara Fabrică. În anii 1890-1891 vizitează Viena, revine la München după care vizitează Dresda fiind profesor de desen în Banská Štiavnica (Şemniţ). În anul 1892 este profesor de desen la liceul de stat din Elisabetopol (azi Dumbrăveni, Sibiu), fiind prezent în Sibiu şi făcând numeroase schiţe ca-n vremurile studenţiei prin localităţile din jur: Racoviţa, Câlnic, Tălmăcel, Sibiu şi Gârbova. Multe din aceste schiţe, fiind datate în 1886, sunt păstrate în prezent la muzeul Astra.

În perioada 1898-1899 studiază la Veneţia, Ravenna şi Florenţa pentru ca în anul 1904 să studieze picturile bisericeşti din:

* Ţara Românească, bisericile din: Tismana, Cozia, Bistriţa, Horezu, Curtea de Argeş, Bucureşti, Snagov şi Sinaia.
* Moldova, bisericile din: Iaşi, Suceava, Suceviţa, Dragomirna, Putna, Rădăuţi, Humor, Voroneţ şi Cernăuţi.

Începând din anul 1890, Octavian Smigelschia făcut o serie de expoziţii împreună cu Schullerus şi Wellmann, unde a prezentat peisaje în acuarelă ce au avut parte de o critică elogioasă, care le apropia de operele lui Hildebrandt sau Werner.

Iconostas din Racoviţa

Octavian Smigelschi deschide expoziţia de artă religioasă din Blaj, în ziua de 30 august 1903, moment în care intră în atenţia autorităţilor bisericeşti. La această expoziţie, pictorul expune planul şi cartoanele ce reprezentau proiectul de zugrăvire a catedralei unite din Blaj. Cu această ocazie publicul român a fost pus pentru prima oară în situaţia de a alege şi „...aprecia în mod nemijlocit un astfel de decor”. În 14 octombrie 1903, participă la expoziţia de la Sibiu din sala Thalia, prezentând în plus faţă de cea de la Blaj peste 70 de lucrări în ulei, tempera, acuarelă, precum şi desene cu caracter profan. Succesul expoziţiei a fost marcat în presa vremii de către ziare ardelene, bucureştene şi maghiare din Budapesta.

Ştefan Gróh, profesor la Şcoala de arte industriale şi la Şcoala pregătitoare a profesorilor de desen din Budapesta, membru al Comisiei Monumentelor Istorice maghiare, face o dare de seamă elogioasă în Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt din Sibiu din data de 21 octombrie 1903 la expoziţia sibiană. Fiind o personalitate influentă, acesta-l va ajuta pe Smigeslchi să-si deschidă expoziţii la Budapesta, cum a fost cea din 5 decembrie 1903. Aprecierea criticilor se regăsesc din nou în presa vremii, Octavian Smigelschi fiind comparat cu celebrul pictor maghiar Carol Lotz. Această expoziţie a fost urmărită şi de Adalbert Berzeviczy, ministrul al Cultelor şi Instrucţiunii.

Conchistorul Arhidiecezan din Sibiu publică, în 30 noiembrie 1903, anunţul concursului de executare a picturilor catedralei din Sibiu. La acest anunţ s-au prezentat încă 14 concurenţi dintre care comisia, formată din G.D.Mirea, directorul Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti, arhitectul Mincu şi pictorul braşovean Friedrich Mieß, a ales trei persoane printre care şi Octavian Smigelschi. În 1904 apare o cronică a operei sale în revista „Müvészet” completată cu cinci reproduceri, fapt ce creşte notorietatea lui Smigelschi peste hotare în acelaşi timp cu apariţia în ţară a unui articol semnat de Octavian Goga din „Luceafărul”.


Comanda de zugrăvire a catedralei ortodoxe din Sibiu i se repartizează în 12/25 aprilie 1904, în urma executării unei lucrări de probă comandate: un iconostas şi un înger în cupolă. Rezultatul lucrării de probă a fost unul sever care a dus la ambiţionarea pictorului în realizarea unei opere monumentale în catedrala sibiană „după care poate fi apreciat fără rezerve”.

Juriul apreciază bine compoziţiunea generală a lui Smigelschi, dar detaliul de execuţiune (Sf. Fecioară) a fost găsit atât de inferior, încât inspira temeri pentru buna execuţiune a întregii lucrări
I.Puşcariu, E.Miron Cristea şi M.Voileanu, Biserica Catedrală de la Mitropolia ortodoxă din Sibiu, Sibiu, 1908
Răstignirea, studiu (Astra)

Onorariul primit de către Smigelschi pentru executarea iconostasului, cupolei şi pandativelor a fost de 32.000 de coroane[20]. Întreaga lucrare a catedralei cuprindea de fapt şi întreg interiorul, executarea lor fiind întreruptă din cauza lipsei mijloacelor financiare. Din cauza tărăgănării comenzilor la catedrala sibiană precum şi a celei din Blaj, Octavian Smigelschi a executat picturile din biserica ortodoxă română din Ciacova(1907, unde a făcut o copie la scară redusă a cartoanelor sibiene), precum şi pictura bisericii unite din Rădeşti (1909, cu o concepţie novatoare).

Deces

Octavian Smigelschi se pensionează în anul 1911, părăsind catedra de desen al liceului şi moare pe 10 noiembrie 1912 din cauza unui atac de cord. O expoziţie retrospectivă este deschisă în octombrie 1913 la:
... palatul de Belle-Arte din Budapesta - alături de expoziţia postumă a prietenului său A.Coulin - şi în care au figurat aproape toate lucrările lui, tablouri, desene şi studii, a avut numai un succes relativ, redus la elogiile criticii .”
Virgil Vătăşianu

În prezent Muzeul Brukenthal expune, datorită „Astrei”, majoritatea tablourilor şi cartoanelor lui Octavian Smigelschi.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Octavian_Smigelschi
avatar
Eugen MALIC
Admin
Admin

Numarul mesajelor : 490
Data de inscriere : 14/06/2009
Localizare : MEDGIDIA

http://www.eugenmalic.ro

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum