Ştefan Popescu

Ştefan Popescu (n. 20 ianuarie 1872, Finţeşti,judeţul Buzău - d. 1948, Bucureşti) a fost un pictor, desenator ,gravor ,membru de onoare al Academiei Române din anul 1936. A studiat la Academia de Arte din Munchen şi Academia de Arte din Paris.[1] Este unul dintre gravorii de referinţă din arta românească, operele sale reprezentând un punct de reper în dezvoltarea graficii de şevalet cât şi a gravurii din România.[2] În Franţa este cunoscut şi cu numele de Stefan Popesco din perioada în care a fost student la Academia de Arte din Paris .




Studii

Între anii 1894-1899 a studiat la Academia din Munchen cu profesorul Nikolaos Ghizis şi la Academia de Arte din Paris cu Lucien Simon şi Eugene Anatole Carriere. În 1900 a plecat la Paris apoi Bretania împreună cu Gheorghe Petraşcu.Studiază anatomia la Bucureşti. În anul 1901 are prima expoziţie de grup la Ateneul Român din Bucureşti . În 1904 este premiat la Munchen cu medalia de aur la Expoziţia Internaţională Seszession.[3] Şi-a organizat prima lui expoziţie personală în 1904 la Paris, expunând apoi la Berlin alături de Claude Monet şi Edgar Degas



La 3 decembrie 1901, în timp ce se afla la studii în Paris, a pus împreună cu Gheorghe Petraşcu bazele unei grupări artistice a pictorilor români plecaţi la Paris, numită Tinerimea Artistică. Din asociaţie făceau parte: Kimon Loghi, Ipolit Strâmbescu, Frederik Storck, Nicolae Vermont. În anul 1905 devine la Paris membru al grupului Cercle des etudiants romains, din acest grup select de artisti fac parte: Constantin Brâncuşi, George Enescu, Traian Vuia, Aurel Vlaicu,Henri Coandă, Ion Pillat, C. Levaditi, Duiliu Marcu , Theodorescu-Sion, Nicolae Dărăscu, Camil Ressu, Eustaţiu Stoenescu, Theodor Cornel şi alţii. În anul 1906 iniţiază la Bucureşti o tombolă pentru a-l ajuta cu bani pe prietenul său Constantin Brâncuşi, la această tombolă au participat printre alţii Vasile C. Motrin, doctorul C. Cantacuzino şi Dimitrie Geronta. Premiul tombolei a fost lucrarea Copilul (versiunea în bronz) ce a revenit studentului la drept Victor N.Popp viitorul colecţionar al operelor lui Brâncuşi. Devine în1908 asociat al Salonului Socetatii nationale din Paris si membru socetar al gruparilor muncheneze Sezession si Kunstlergenossenschaft. Locuieşte din 1909 o periodă la prietenul său Constantin Brancuşi în cartierul Montparnasse în Paris. În anul 1910 este membru fondator al Asociaţiei Amicale a Românilor din Paris sub egida ministrului României la Paris asociaţia avea printre membrii fondatori pe George Enescu, Constantin Brâncuşi, Edouard de Max, Gheorghe Mărculescu, Theodor Pallady, medicul Levaditi şi avocatul Virgil V.Stănescu. Pictează în anii urmatori în Franţa, Elveţia, Turcia, Italia, Grecia, Iugoslavia, Maroc, Alger, Tunisia, Germania etc. A expus la Tinerimea Artistică cu regularitate, până în 1924 şi la Saloanele Oficiale până în 1946. Ca şi ceilalţi colegi de generaţie este fascinat de peisajele de la Balcic pe care îl pictează cu mare plăcere. În anul anul 1922 organizează la Balcic cu ajutorul asociaţiei Cercul Intim o expoziţie dedică locului la care participă cu lucrări şi Cecilia Cuţescu Storck, Jean Alexandru Steriadi, Gheorghe Petraşcu. Participă la Bienala de la Veneţia de 3 ori, în 1924, 1938, 1942, la expoziţia de artă românească la Muzeul Jeu de Paume Paris 1925 etc. În anul 1926 ilustrează cartea de poezii (Florica) a prietenului său Ion Pillat . În anul 1936,1937 expune lucrări împreună cu Iosif Iser şi Gheorghe Petraşcu în cadrul grupării Arta, iar în 1937 obţine premiul expoziţiei internaţionale de la Paris .Participă în 1936 la Expoziţia Internaţională de la Bruxelles. A obţinut Legiunea de Onoare în grad de cavaler în 1925, distincţie acordată de Statul francez[3] şi Premiul Naţional pentru pictură în 1928. Din 1922 a fost pentru o perioada scurta profesor la Academia din Bucureşti .



Opera

Formaţia sa academizantă, este adesea corectată de sugestiile pe care i le aduc călatoriile ,contactul ,fie cu creaţii antinaturaliste, fie cu natura însaşi, al carei farmec se realizează în momentul când depăşeste ambiţia descrierii servile. Amestecul de tonuri calde şi reci asigura interesul pentru unele pânze, Atelier de tâmplarie, La negustorii de curmale, Ocna la Tg. Ocna, etc., în vreme ce unele naturi statice sau compoziţii (uleiurile Prânzul secerătorilor şi La seceriş, proiectul de frescă Cele 2 fete de împărat etc.) se menţin în cadre convenţionale. Printre cele mai izbutite tablouri ale sale se remarcă peisajele Stradă în Maroc, Istanbul, Turcoaice la fântana de la Balcic, Peisaj cu salcii etc. Pictor de peisaje , flori şi naturi statice excelente în desen şi cu agreabile armonii delicate în nuanţe cromatice . Maniera picturii sale este aceea a impresionismului german , prin caracterul veridic , calmul atmosferei seriozitatea meşteşugului artistic. Din mulţimea de pânze remarcabile ale maestrului amintim :Crăiţe (u/p) , Marină (u/lemn) , La ocean (u/p), Peisaj cu mănăstire (u/p) , Scări în pădure (u/p) , Veneţie (u/p) , Peisaj din Maroc (u/p) , Arabi (u/p) , Salcii (u/p) etc. Ca grafician , a realizat un mare număr de lucrări (schiţe , peisaje) în diferite tehnici , remarcându-se prin sensibilitatea percepţiei şi riguarea redării . Lucrări de Ştefan Popescu se află în Colecţia Casei Regale a României şi în cadrul Muzeului Peleş datorită faptului ca a fost unul dintre cei mai îndrăgiţi pictori români de către Regina Maria a României şi Casa Regală a României . Având o profundă sensibilitate religiosă Ştefan Popescu a realizat cu mare migală artistică un număr însemnat de lucrări cu temă religiosă (gravuri, desene, studii ) având în centrul lor mănăstirile: Golia (Iaşi) ,Cozia ,Hurezu , Polovragi , Biserica Curţii Domneşti din Târgovişte , precum şi studii de broderie religiosă ortodoxă românească.

Peisaj marin


* Artistul prin opera sa nu urmareşte decat să realizeze, sa-şi exprime sentimentele, impresiile, credinţele sale. Arta nu este în motiv, ci în atitudinea artistului faţă de motiv. (Ştefan Popescu)


O mică parte din opera pictorului Ştefan Popescu se află reprodusă în catalogul apărut la Editura Standard Graphica în anul 1947, cu un an înaintea morţii artistului. Catalogul are o importanţă majoră datorită faptului că este singurul catalog al artistului. El are pe prima pagină semnătura artistului în facsimil.
„ Într-o cunoscută stampă veche care reprezintă Scara Vieţii , omul înainte de a coborâ spre mormânt cu palma în dreptul ochilor se uită în zare în urma lui îsi aminteste trecutul îsi examinează activitatea . Este ceea ce fac eu acum şi rămân uimit de modesta însemnătate a operei mele, de cât de puţin am realizat din ceea ce acum cincizeci de ani doream şi speram să pot înfăptui. Ştiu totuşi că nici autorul nici contemporanii nu pot să aibă justă măsură în aprecierea unei vieţi. Timpul sigur asează omul şi opera la locul lor. De aceea pentru a înlesni viitorimei definitivă judecată, dau la lumină, cu toată smerenia, acest album de reproduceri a câtorva dintre lucrările mele. El nu constitue decât un catalog sumar, pentru că multe din ele, chiar dintre cele mai bune, nu mai ştiu azi în posesia cui se găsesc. Este mărturisirea mea cinstită: atât am putut, atât am făcut, atât m-au ajutat puterile, împrejurările şi sănătatea mea şubredă. Cu aceasta mă prezint înaintea lui Dumnezeu şi a voastră. Ştefan Popescu ”

Crepuscul , ulei/lemn ; 26x34 cm


Aprecieri

* George Oprescu : S-ar zice că peisajele acelea în care copacul ia forma unui simbol al luptei cu imprejurările , neprielnice , este ceea ce artistul exprimă mai cu drag , ca un fel de confesiune a dificultăţilor pe care le intâlnise el însusi multă vreme în viaţa lui de tânăr . Nota romantică pe care o implică motivul peisagistic ales nu este susţinută întotdeauna de o corespunzătoare forţă de expresie , trădând o obiectivitate rece , distanţă , lipsită de accentele unei interpretări afective, emoţionale.

Padure , ulei/carton ; 33x51 cm


Premii şi distincţii

* Medalia de aur la Expoziţia Internaţională de Seszession Munchen (1904)
* Premiul întâi al Expoziţiei Internaţionale Paris (1937)
* Premiul Naţional pentru pictură (1928)
* Gradul de Cavaler al Ordinului Legiunea de Onoare acordat de Statul francez (1925)
* Membru de onoare al Academiei Române (1936), al 2 lea pictor membru al Academiei după Gheorghe Petraşcu

Expoziţii importante

* Expoziţia internaţională de artă Seszession Munchen (1904)
* Expoziţia Tinerimii Artistice între (1901- 1924)
* Saloanele Oficiale (1902-1927)
* Expoziţii în cadrul grupării Cercul intim Balcic (1924)
* Bienala de la Veneţia 3 participări (1924, 1938 ,1942)
* Expoziţia românească în cadrul Muzeului Jeu de Poume Paris (1925)
* Expoziţia Internaţională de Artă de la Paris (1937)
* Expoziţia Naţională de Artă Bruxelles (1936)

Afilieri

* Membru al Asociaţiei Seszession Munchen (1908)
* Membru al Asociaţiei Kunsthergenossenschaft (1908)
* Asociat al Salonului Socetăţii Naţionale de Artă din Paris (1908)
* Membru fondator al Asociaţiei Tinerimea Artistică Paris (1901)
* Membru fondator al Asociaţiei Cercle des etudiants romains (1905)
* Membru fondator al Asociaţiei Amicale a românilor din Paris (1910), sub egida Ministerului de Externe al României
* Membru fondator al Grupării Arta (1937)

Lucrări în muzee

Lucrări realizate de Ştefan Popescu se află în numeroase muzee din România dar şi în colecţii particulare din Franţa, Germania, Austria, Algeria, Italia, Maroc, Tunisia. În România se află lucrări de Ştefan Popescu în următoarele muzee:

* Muzeul Naţional de Artă al României. [[1]]),
* Muzeul de Artă din Constanţa,[[2]]
* Pinacoteca Oraşului Bucureşti,
* Muzeul Judeţean din Satu Mare,
* Muzeul de Artă din Cluj,
* Muzeul Judeţean Argeş,
* Muzeul de Artă Tulcea,
* Casa Memorială Ion Minulescu Claudia-Millian,
* Muzeul Colecţiilor de Artă,
* Colecţia de artă a Casei Regale a României.(vezi Dicţionarul de artă modernă de Constantin Prut Editura Albatros 1982; M.N.A.R.; Site-ul tudor-art;)

Lucrări :
* 1) http://www.lefo.ro/albume/muzeu-arta-cta/images/Stefan%20Popescu-Peisaj%20marin.JPG;
* 2) http://www.curierulnational.ro/poze-cnr/99132maxim.jpg
* 3) http://www.curierulnational.ro/poze-cnr/101386maxim.jpg
* 4) http://www.curierulnational.ro/poze-cnr/99304maxim.jpg
* 5) http://www.telegrafonline.ro/imagini/thumbs/ed2863f490b8e3a10a2527b36b4cf755.jpg
* 6) http://archweb.cimec.ro/p/Clasate/ARP_6904500_285-13.jpg
* 7) http://www.cimec.ro/p/Clasate/ARP_7019200_364-11.jpg

Note

1. ^ Petcu, p. 177
2. ^ Repertoriul graficii românesti din secolul al 20 lea, Bucureşti 1998
3. ^ a b Buzău. Mică enciclopedie istorică, p. 175
4. ^ Dicţionarul de Artă Moderna, Constantin Prut apărut la Editura Albatros,1982, Bucureşti
5. ^ Catalog, 1947, prefaţă
6. ^ Academician George Oprescu

Bibliografie

* Academia Română, Muzeul Naţional de Artă al României (cabinetul de stampe şi gravuri ) ,G.Oprescu ,Stefan Popescu 1943
* Dicţionarul de Artă Moderna de Constantin Prut apărut la Editura Albatros1982 Bucureşti;
* Catalog Ştefan Popescu, Editura Standard Graphica 1947.
* Petcu, Gheorghe; Constantin Stan, Doina Ciobanu, Constanţa Tănase, Doina Filoti (2002). Municipiul Buzău. Monografie (în română), Buzău: Editura Alpha. ISBN 973-8054-59-1.
* Constantinescu, Eugen-Marius (2000). Buzău. Mică enciclopedie istorică, Muzeul Judeţean de Istorie Buzău. ISBN 973-8054-33-8.
* Repertoriul graficii românesti din secolul al 20 lea (litra P , volumul 5) Bucureşti 1998, Academia de Arte din Paris ; (situl artnet [[3]]) ;(situl tudor-art [[4]]
* George Oprescu , Stefan Popescu desenator , în Scrieri despre artă Bucureşti 1968 p.151
* Alexandru Cebuc Pictura românească în Muzeul de artă al R.S.R. Bucureşti 1983 .
* Dicţionar 300 de pictori români Editura Mediaprint Bucureşti 2007 .
* Dicţionarul Larousse Artistique Paris (pictori) 1933
* Pictura românească înterbelică de Amalia Pavel Editura Meridiane 1996
* Maeştrii artei româneşti 1958
* Telegraf online (articol din 8 septembrie 2007)


Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Etefan_Popescu