George Matei Cantacuzino

George Matei Cantacuzino (n. 23 mai 1899, Viena - d. 1 noiembrie 1960, Iaşi) a fost arhitect, pictor şi eseist român.



" Desenul e cugetare şi pictura este vis. Acest vis în stare de veghe este viaţa uşurată de toată povara străbunelor păcate, a vechilor robii, a dezamăgirilor şi a deznădejdii. Frumuseţea se naşte din întâlnirea lucrurilor cu privirea noastră "

Biografie - http://www.ce.tuiasi.ro/~arhitect/_cantacuzino.html
George Matei Cantacuzino , fiul lui N. B. Cantacuzino şi al Marcelei Bibescu, descindea dintr-o veche familie aristocratică, înrudită direct sau indirect cu personalităţi importante ale istoriei şi culturii româneşti, Alexandru Ioan Cuza, Martha Bibescu, domnitorul Barbu Dimitrie Ştirbey, Nicolae Ghika-Budeşti, Gheorghe Balş şi pictorul Theodor Pallady. Un adevărat spirit renascentist, George Matei Cantacuzino a excelat în numeroase domenii, fiind arhitect, profesor, pictor, publicist şi scriitor. A studiat arhitectura la Paris în cadrul prestigioasei „Ecole Nationale des Beaux Arts”, realizând mai multe edificii reprezentative din Bucureşti (Banca Chrissoveloni, blocul Carlton), dar şi din ţară (ansamblul de la Eforie, hala I.A.R. de la Braşov, Casa Radiodifuziunii de la Bod, pavilioanele ansamblului arhitectural al Palatului Mitropoliei din Iaşi). Din bogata sa activitate publicistică şi editorială menţionăm, publicarea Caietelor de artă şi critică Simetria, studiul consacrat vieţii şi operei celebrului arhitect renascentist Andrea Palladio şi volumele Arcade, firide şi lespezi, Izvoare şi popasuri. Lucrările sale de artă plastică au fost expuse în cadrul mai multor expoziţii organizate în perioada interbelică la Bucureşti, dar şi după război, întrunind aprecieri critice elogioase




Operă

După planurile arhitectului au fost construite următoarele clădiri, în stil renascentist:

* Palatul Băncii de Investiţii (1923-1928)

* fostul sediul Uniunii Arhitecţilor (transformarea acestuia), mai târziu restaurantul Mărul de Aur (1925-1928)

* imobilul Creţulescu din Calea Victoriei (1934-1939)

* clădirea de birouri din Piaţa Universităţii (1934-1939)

* clădirea în care îşi avea sediul Institutul de studii şi proiectări energetice (1947-1948)




O reinterpretare contemporană a stilului tradiţional românesc poate fi regăsită în următoare construcţii:

* Palatul Mogoşoaia - restaurare (1920-1930)

* vila din parcul Institutului de cercetări pentru mecanizarea agriculturii

* monumentel restaurate din nordul moldovei (1956-1960)

* pavilionul românesc la expoziţia de la New York, la Expoziţia internaţională din 1939



Arhitectura modernă, având la bază principii clasice de compoziţie şi volumetrie, poate fi regăsită în următoarele construcţii:

* vile la Eforie Nord (1934-1940)

* hotelul Rex din Mamaia(1934-1940)

* blocurile din Bucureşti de pe străzile Dionisie Lupu, Piaţa Amzei şi Mendeleev (1934-1940)

* blocul Carlton (distrus la cutremurul din 1940) (1934-1940)

* complexul industrial al fostei uzine Tractorul din Braşov (1934-1940)

* postul de radio din Bod (1934-1940)



Lucrări

* Introducere în studiul arhitecturii (1926)

* Andrea Palladio (1928)

* Arcade, firide, lespezi (1932)

* Izvoare şi popasuri (1934)

* Pătrar de veghe (1938)

* Despre o estetică a reconstrucţiei (1947)


Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Matei_Cantacuzino