ARTA DECORATIVA

Incepand de astazi la sugestia Alexandrei vom putea discuta totul despre Arta Decorativa.
Pentru inceput cateva cuvinte despre aceasta disciplina si ce reprezinta ea dupa care o sa va rog sa va aduceti contributia in limita cunostintelor fiecaruia si ,,fara limita" .#

Arta Decorativa reprezinta o miscare artistica, ce s-a dezvoltat intre inca de la inceputul secolului XX. Prezenta sa se face simtita in orice forma de manifestare artistica, pornind de la pictura si sculptura, iar mai nou influentand segmentele definite ale frumosului artistic precum: arhitectura, design interior, decoratiunile interioare, moda,etc.
Stilul rafinat al artei decorative se caracterizeaza prin prezenta liniilor sobre geometrice folosite fara nici un exces.In ciuda rafinamentului formelor, culorile sunt vii, iar materialele folosite sunt inspirate de concepte moderne (de exemplu se decoreaza, piatra, plasticul, lemnul , fierul cromat ,dar in egala masura sticla si portelanul .
Derivat din stilul liberty, arta decorativa este influentata de cubism, dar si de arta africana.
De-a lungul timpului, in interiorul artei decorative s-au format tehnici de abordare deferite. Asa se face ca se vorbeste despre decupaj - acesta poate fi baza, pictoric, trompe d'oeil, tridimensional in relief etc.

Subiectul deschis de Alexandra este Arta portelanului . Asteptam parerile tuturor si bineinteles sustinerea initiatoarei acestui subiect .

Prezenta! Parca in vis am auzit strigatu'!
Ei bine, inainte de a porni la drum, e musai sa facem un rezumat simplist in istoria portelanului. Asa-i frumos si intelept si de bon gout! Sper doar ca fiecare sa vina cu tot arsenalu' si sa contribuiti cate putin. Meritam din cand in cand sa avem un momento de respiro si sa ne oblojim spirit' si privirea cu acesta partea decorativa a artei.

Inca din cele mai vechi timpuri, cand omu' habar nu avea de curent, gadgeturi, Internet si toate cele lumesti si pacatoase - era mai curat sufleteste si fara trup plin de conservanti , a inceput sa constientizeze ca natura e darnica si in maini pricepute poate deveni o arta extraordinara care sa impresioneze si sa daruiasca posteritatii limbajul universal al gandirii epocii. Din pamantul pe care l-a calcat, omul a descoperit ceramica. Ceramica este un produs obtinut din argile, caolinuri, cuartite, magnezit si talc, prin procedee proprii. Cuvantul ceramica vine de la cuvantul grecesc keramos ce inseamna argila.
Tehnica si arta prelucrarii portelanului isi are obarsia in China si a cunoscut mai multe perioade de dezvoltare. Din timpul dinastiei Sun, portelanul a inceput sa fie pictat pentru o mai buna reprezentare artistica. In secolul XVII – XVIII-lea portelanul chinezesc a cunoscut o mare inflorire artistica. Se impun portelanurile din familiie verde, roz si neagra.
In Europa portelanul a inceput sa fie cunoscut in secolul XVII-lea prin piese chinezesti, aduse de marinarii portughezi, piese care se vindeau pentru o greutate egala de aur. Aparitia portelanului chinezesc a sustinut imitatia.
Portelanul se vindea cu preturi foarte mari. Regele Saxoniei a construit o fabrica de portelan la Meissen in 1710.
In 1710 ia fiinta manufactura de la Meissen, care la inceput a imitat formele si ornamentatiile portelanului chinezesc. Ulterior portelanul de Meissen a fost influentat de stilul Rococo.
Caracteristicile portelanului de Meissen sunt monograma albastra A.R., doua sabii incrucisate, un maner de bici. Portelanul de Meissen este cunoscut si sub numele de portelan de Saxa.
In 1717 s-a infiintat a doua manufactura, la Viena, apoi in Franta – 1740, Petersburg – 1744, Napoli – 1771, Copenhaga – 1779, etc.
In Franta manufactura de portelan a fost fondata la Vincennes in anul 1740 si mutata apoi in 1756 la Sevres unde a devenit in 1759 proprietate regala. Aici au fost confectionate flori, vase ornamentale, servicii, statui etc. din asa zisul portelan moale, iar in anul 1768 s-a folosit portelanul dur. Obiectele de Sevres se disting prin culori delicate si stralucitoare precum si prin glazura pura.
Principalele tipuri de portelan de arta ar fi: portelanul dur, portelanul moale, numit si tandru, portelanul natural sau englez, portelanul artificial numit si portelan francez.
La inceput portelanul se folosea numai la fabricarea serviciilor de masa si a vaselor ornamentale de toate felurile. Datorita proprietatilor sale precum: rezistenta la actiunea acizilor si bazelor, izolant electric si termic, portelanul este intrebuintat in industria electrica ca izolator, iar in tehnica pentru produsele si obiectele necesare in laboratoare.

Iata o idee de afacere foarte interesanta . Imaginati-va un spatiu comercial in care se servesc bauturi nealcoolice, dulciuri, patiserie, ceai, cafea etc. In incinta localului se gaseste o expozitie cu vase din portelan nedecorate . Clientii pe langa faptul ca servesc cate ceva au posibilitatea sa cumpere un obiect, se aseaza la masa unde gasesc culori, pensule si un mic sevalet dupa care isi decoreaza obiectul ales in culorile dorite . Astfel se imbina utilul cu placutul!

Iata cateva imagini;









Cum comentati!

Iata cateva detalii despre portelan date de Daniela Fainis regina portelanului, care isi are casa-atelier la Cernica.
,, Dintre toate luturile ceramice, portelanul e cel mai pretentios. Pasta de portelan se usuca mai repede si trebuie s-o controlezi mereu. Cu cat o manuiesti mai mult, cu atat o pierzi mai repede, pentru ca devine rigida.
Are culoare gri-alb si reteta ei este facuta din feldspat, caolin si cuart. Avem si noi caolin in Romania, langa Dorohoi, dar chinezii sunt cei mai vechi. Portelanul nu e un lut natural, se face. La el, e foarte importanta macerarea. Asa devine mult mai plastic, mai untos si il poti lucra mai usor. Perioada asta de macerare trebuie sa fie foarte, foarte mare. Il depozitezi undeva la o temperatura constanta, in umezeala permanenta, acoperit cu plastic pentru mult timp. Cu cat il tii mai mult, cu atat devine mai sticlos. Cred ca sunt bacterii care curata pasta de portelan de impuritati si raman doar elementele care dau portelanului valoare.''
In butoiase de lemn ingropate in pamant se poate pastra si 20 de ani.

Cursurile de pictură pe porţelan, la Wagner Arte Frumoase şi Poveşti

Incepând din 1 octombrie, Atelierul Wagner Arte Frumoase şi Poveşti a organizat pentru bucureşteni cursuri de pictură pe porţelan. Cursurile vor dura o lună şi se vor desfăşura de două ori pe săptămână.

Cursurile de pictură pentru părinţi şi copii se desfăşoară de două ori pe săptămână, dimineaţă între orele 10-12 în Cotroceni la showroom-ul Maison de la Porcelaine. Acest atelier este dedicat celor mici ce doresc să înveţe alături de părinte să deseneze. Un astfel de curs, pentru un cuplu părinte-copil costă 1100 lei sau 700 lei/persoană.

Pentru cei ce doresc să studieze pictura pe porţelan, cursurile sunt susţinute în acelaşi interval, tot de două ori pe săptămână, seara tot în aceeaşi locaţie şi costă 1000 lei/persoană.

Profesorii care susţin cursurile sunt Bogdan Teodorescu, Adina Ispas şi Ana Wagner - artişti ai Atelierului de creaţie Wagner Arte Frumoase şi Poveşti. Organizatorii vor pune la dispoziţia cursanţilor toate materialele necesare.

Atelierul Wagner Arte Frumoase şi Poveşti este cunoscut bucureştenilor pentru colecţiile de obiecte din porţelan de inspiraţie colonială (ceainice, veselă) pictate cu migală de artiştii atelierului. De ***ând, poveştile preferate ale Anei Wagner - pisicile călătoare, prinţesele exotice, casele zburătoare, se regăsesc şi pe cele mai mici obiecte de porţelan din Atelier - bijuteriile.

"Publicul care ia contact cu noi devine imediat receptiv la poveştile noastre din porţelan. Dorim să popularizăm arta picturii pe porţelan pentru cei care până acum doar au admirat-o din vitrină şi să le arătăm ce înseamnă procesul de creaţie şi răbdarea pe care o investeşte artistul atunci când finisează cu penelul un mic obiect din portelan", spune Ana Wagner, proprietară Atelierului Wagner Arte Frumoase şi Poveşti.

Prin cursurile de pictură, ca prin întreaga activitate a artiştilor, Atelierul Wagner Arte Frumoase şi Poveşti încearcă deopotrivă să educe şi să aducă publicul către un anumit tip de frumos, să ofere alternative într-un Bucureşti încărcat de oferte şi stări de bine venite din trăirile artiştilor.

Mai multe informnatii pe site’ul ; http://www.eva.ro/divertisment/stiri/cursurile-de-pictura-pe-portelan-la-wagner-arte-frumoase-si-povesti-articol-32585.html

GEORGE a scris:Cursurile de pictură pe porţelan, la Wagner Arte Frumoase şi Poveşti

Incepând din 1 octombrie, Atelierul Wagner Arte Frumoase şi Poveşti a organizat pentru bucureşteni cursuri de pictură pe porţelan. Cursurile vor dura o lună şi se vor desfăşura de două ori pe săptămână.

De unde stii, stimate domn, despre aceste cursuri, in Bucuresti, Dumneata care locuiesti la Londra? N u cumva stii si de niste cursuri de pictura in Constanta? Ca intentionez sa le urmez, ca..., spre rushinica mea nu am nici un fel de studii in domeniu artistic

crina a scris: De unde stii, stimate domn, despre aceste cursuri, in Bucuresti, Dumneata care locuiesti la Londra? Nu cumva stii si de niste cursuri de pictura in Constanta? Ca intentionez sa le urmez, ca..., spre rushinica mea nu am nici un fel de studii in domeniu artistic

Stiu! pentru ca sunt peste tot si nicaeri! Eu cred ca ai cursuri in domeniul artistic! Ai studiat peste un an si jumatate pe acest forum 24 din 24 de ore, asa ca daca inmultim cu 3 aproape ajungi la titulatura de ,,doctoranda in Arta" . Daca castigi competitia la sfarsitul acestui an vei primii si diploma de merit.

EXACT ,asa ca..., indiferent de locul pe care ma situez, VREAU DIPLOMA sa o pun in rama, deasupra biroului Multumesc anticipat

Ca mai toti printii electori germani din secolul al 18-lea, si Carl Eugen, duce de Wurttenberg (1728 - 1793), si-a dorit sa aiba propria manufactura de portelan.
Convins ca va avea mai mult noroc decat tatal sau (care facuse, fara succes, o tentativa asemanatoare prin 1736), el va emite, la 5 aprilie 1758, decretul de infiintare a manufacturii menite sa asigure necesarul de portelan al curtii si, evident, sa duca faima tnarului print in toate colturile Europei.
Experimentele initiale nu au fost prea promitatoare. Din februarie 1759, cand, din ordin ducal, conducerea manufacturii a fost preluata de Joseph Jakob Ringler (1730-1804), sansa a inceput sa-i surada ambitiosului Carl Eugen.
Alesese bine, *** Ringler nu era un mester oarecare, ci unul dintre cei mai importanti arcanisti (detinatori al secretului fabricarii portelanului) ai vremii sale. Inca de pe cand era doar un baietandru, acesta lucrase ca pictor la manufactura de portelan din Viena (orasul sau natal).
Se spune ca a ajuns sa afle tainele obtinerii pastei de portelan tare si ale construrii cuptoareloe de ardere a acesteia, prin intermediul... fiicei directorului.
Din 1750 isi pusese in valoare cunostintele astfel dobandite la manufactura Hochst (fondata in 1747), mai apoi (1752) la mai "varstnica" ei surata din Strassbourg (deschisa in 1721) si, pentru o mai lunga perioada (1753 - 1757), la cea din Nymphenburg (infiintata in 1746), unde a ocupat si functii de conducere. Bun organizator si priceput in a recruta personal de specialitate, Ringler s-a inconjurat de la bun inceput de talentati modelori, mesteri ai ornamentelor in relief si pictori. Intre ei s-au numarat pictorul Gottlieb Friedrich Riedel (1724 - 1784), venit de la Meissen, si sculptorul Johann Christoph Wilhem Beyer (1725 - 1806. Asa se explica de ce, in chiar primul deceniu de punctionare, mai exact intre 1760 si 1770, ultima dintre marile manufacturi germane de portelan ale sec. 18-lea a atins standarde estetice foarte inalte.
Intre piesele centrale, se numara creatii ale lui G.F Riedel - talentat pictor de peisaje, de scene de gen, de putti si de compozitii cu pasari si flori - si J. Chr. W. Beyer. Desavarsitul talent al celui din urma este atestat cu forta de seria de figurine Musik soli, infatisand personaje feminine si masculine, lejer imbracate, care se dedica cu daruire cantului, cu vocea sau cu diverse instrumente muzicale.
Alte nume de referinta pentru perioada de glorie a Ludwigsburger Porzellan-Fabrik sunt Johnn Wilhelm Gotz, consacrat creator de figuri gratioase, intruchipand zeitati, alegorii ale anotimpurilor, dar si comedianti sau tarani, Johann Christoph Haselmeyer, Joseph Nees, Jean Jacques Louis, specializat in figurine animaliere.
In ciuda renumelui pe care si-l castigase, manufactura nu a reusit sa-si asigure niciun moment functionarea din propriile venituri, ci a avut permanent nevoie de sprijinul material al nobililor ei patroni. In 1793, cand s-a stins din viata Carl Eugen, succesorul sau, ducele Friedrich (care ii era nepot de frate) a achitat datoriile acumulate si a luat masuri de reorganizare a activitatii. Situatia s-a stabilizat iar in 1805, cand, ca urmare a apropierii lui Friedrich de Franta si Napoleon, Wurttenburgul este rididact la rangul de regat, proaspat unsul rege isi afirma pozitia inclusiv prin redenumirea manufacturii. Herzoglich-Konigliche Porzellan-Manufacktur Ludwigsburg, la care au fost adusi sa lucreze si o serie de artisti francezi, a functionat fara prea mari probleme pana la moartea regelui Friedrich I, in 1816. Putin dispus sa-si sacrifice finantele pentru a salva manufactura, urmasul lui, regele Wilhelm I a incercat mai intai sa o concesioneze. Intrucat toate demersurile in aceasta situatie au ramas fara ecou, in octombrie 1824 el va ordona inchiderea ei definitiva.