Poezii Valentin

IUBIREA
Intr-o zi in floarea vietii
Un copil vazand in parc
Intr-o roua a diminetii
O fata si un baiat.
Ce iubire isi declarau
Cu-n inel de invidiat.
Si ajuns acasa seara
Acel copil a intrebat:
Are iubirea aripioara
De te face acrobat?
Si raspunse mama care
Ea trecuse prin miraj
Si o lua ca o provocare.
Si isi intra in personaj.
Fiica mea sti tu oare
Ca iubirea mai si doare?
Dar lasand partea frumoasa
Cand iubesti esti si geloasa.
Aripioara ce iti bate
Tare in piept si nu razbate
Doar perechea ce-o intalnesti
Te va face sa zambesti.
Si ca dar al mariei iubiri
Ve-ti ajunge cei doi miri
Ce familie isi intemeiaza
Cu iubirea ce-o pastreaza.
Si ca rod al aripioarei
Ce din inima a coborat
Chiar in pantecul mamei
Un urmas inbujorat.


ARTISTUL

Un artist batut de soarta
Nu mai poate el lucra
Tot umbland din poarta in poarta
Materiale sa isi poata lua

El nu vinde arta care
Cu iubirea sa dedicat
Si cu multa implicare
O opera de arta a creat

El nevoie multa are
De un loc mai calduros
De un pat si-o masa mare
Sa lucreze bucuros.

Ca o hrana pentru suflet
Cand lumea arta i-o adora.
Se simtea ca e complet
Si tristetea i se ameliora.

Si lasa ca timpul vietii
Sa isi spuna el cuvantul
Si intr-o zi a diminetii
Il acoperii pamantul.

Si atunci tristul popor
Au pierdut un creator
Ce incerca in viata asta
Sa ramana in mintea lor.