Gheorghe Tattarescu

Gheorghe Tattarescu (n. octombrie 1820, Focşani, d. 24 octombrie 1894, Bucureşti) a fost un pictor român, un pionier al neoclasicismului în pictura românească.

Gheorghe Tattarescu


A început să picteze ajutându-l pe unchiul său, Nicolae Teodorescu (1799 – 1880), zugrav de biserici. Continuă studiul picturii la Şcoala de zugravi din Buzău, fondată de unchiul său. În 1844, împreună cu unchiul său, pictează mănăstirea Răteşti.

Cu ajutorul episcopului Buzăului, Chesarie, obţine o bursă de studii la Academia San Luca din Roma (Italia) (1845 – 1851). Aici i-a avut ca profesori pe Natale Carta (1790 – 1884), Giovanni Silvagni (1790 – 1853) şi Pietro Gagliardi (1809 – 1890). Sub îndrumarea profesorilor săi, se formează în spiritual academismului Italian, executând copii după Raphael, Bartolomé Estéban Murillo, Salvatore Rosa, Guido Reni şi alţii.


Nicolae Bălcescu (1851)



11 Februarie 1866 - România modernă


Tattarescu a participat la revoluţia de la 1848. A pictat portretele revoluţionarilor Gheorghe Magheru, Ştefan Golescu aflaţi în exil, iar în 1851 pictează portretul lui Nicolae Bălcescu (în trei replici aproape identice).

Idealul eliberării naţionale şi al edificării unei Românii moderne este transpus în compoziţii alegorice cu subiect revoluţionar (Renaşterea României, 1849, 11 Februarie 1866 - România Modernă, 1866[1]) sau cu subiect patriotic (Unirea Principatelor, 1857).

În 1860 este însărcinat să întocmească un „Album naţional” al priveliştilor şi monumentelor istorice din ţară. Astfel, are prilejul de a se afirma şi ca peisagist, cu discrete accente romantice (Dâmbovicioara, 1860).

Agar în deşert , 1870


O mare parte din activitatea sa artistică a fost dedicată artei religioase, creând un stil personal influenţat de academismul italian şi parţial de iconografia tradiţională bizantină. În perioada 1853 – 1892, cu ajutorul elevilor săi, a pictat, în spirit neoclasic, peste 50 de biserici din Bucureşti (biserica Sf. Spiridon) şi Iaşi (Mitropolia din Iaşi),[necesită citare] precum şi Biserica Greacă din Brăila sau biserica mănăstirii Ciolanu din judeţul Buzău[2]

Împreună cu Theodor Aman a înfiinţat, în 1864, Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, unde a desfăşurat o bogată activitate ca profesor de pictură, fiind mai apoi şi directorul ei în anii 1891 – 1892.

În 1865 a scris lucrarea „Percepte şi studii folositoare asupra proporţiunilor corpului uman şi desene după cei mai celebri pictori”.

Casa pe care a cumpărat-o în Bucureşti în 1855 şi în care a locuit timp de aproape 40 de ani a fost transformată în muzeu şi a fost deschisă publicului. Înfiinţat în 1951, Muzeul Gheorghe Tattarescu adăposteşte o mare parte din lucrările sale.

Sursa:
- text si imagini - http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Tattarescu
- imagine " Agar în deşert " - http://www.mnar.arts.ro/galerii/lucrare-moderna.php?all&id=61