Panza pentru pictura

"La inceputurile ei, pictura a avut un caracter monumental, lucrandu-se de obicei pe pereti, chiar daca nu intotdeauna s-a executat in dimensiuni prea mari. De abia mai tarziu, cand sa simtit nevoia de circulatie a picturii, a luat nastere asa numita pictura de sevalet, care cere sa fie executata pe un suport care poate fi mutat dintr-un loc in altul, indiferent de dimensiunea pe care o are. Se stie ca, de cele mai multe ori, suportul este acela care conditioneaza buna pastrare si trainicia picturii. De aceea oricare artist, mai mult sau mai putin modest, inainte de a deveni bine cunoscut – ceea ce se intampla multora dupa moatre – greseste daca nu ii pasa de ceea ce vor deveni operele lor mai tarziu. Socotim ca acestea nutrebuie sa se piarda din cauza neglijentei sau a economiei, ci totdeauna pictorul este dator sa isi aleaga cu grija si sa se foloseasca de suporturi bune si trainice.” C. Sandulescu Verna

Exista marturii ale faptului ca panza era utilizata ca suport pentru pictura din vremea grecilor antici. Panza a fost inceput sa fie folosita ca suport pentru pictura la scara mai larga in secolul XIV la inceput in Italia si Franta, apoi in Germania, spania si in cele din urma in Olanda. Pictorii renascentisti au folosit panzele pentru tablourile lor mari si spectaculoase, suport ce se potrivea foarte bine cu pictura ulei.

In fata blaturilor de lemn, panza are avantajul de a fi mai usoara si flexibila, calitati ce o fac mai usor transportabila.

Dezavantajul aceste suprafete de pictura este acela ca este mai sensibila la zgarieturi, taieturi sau umezeala.


Tipuri de panza pentru pictura

Panza de in este cea mai cautata panza pentru pictura datorita rezistentei sale in timp si a faptului ca aceasta sufera transformari foarte mici. Aceasta trebuie sa fie tesuta din fire egale ca grosime si sa fie uniforma cu ambele fete la fel.

Panza de canepa are o textura mai putin fina decat cea de in, fiind ceva mai dura. In antichitate aceasta fibra era folosita la fabricarea funiilor iar l ainceputul secolului XVII pictorii venetieni au inceput sa o foloseasca si la pictura.

Panza de iuta este o panza dura cu o tesatura neuniforma. Acest tip de panza se foloseste doar pentru decoruri la teatru, nefiind nici macar rezistenta.

Panza de bumbac este o panza prea moale cu o tesatura care se umfla la umezeala, si care sufera deformari importante in timp. Aceasta panza este folosita la pictura incepand cu secolul XIX de regula pe sasiuri cu dimensiuni mici sau lipite pe lemn sau PFL.

Panza din fire sintetice nu este recomandata pentru pictura deoarece este prea elastica si in tip aceasta se rupe usor.

Nu se accepta la pictura panza care contine tipuri diferite de fire care se dilata sau contracta in mod diferit.

Indiferent de tipul de fibra, tesatura panzei pentru pictura trebuie sa fie de buna calitate, cu firele dese, asezate perpendicular unele pe altele pentru a se putea intinde sau contracta uniform. Cu cat dimensiunile sasiului pe care urmeaza a fi intinsa panza cresc, cu atat grosimea panzei va creste. Tipul de tesatura este preferat sa fie simplu, in doua ite.



Grunduirea panzei, retete de grunduri pentru pictura

Inainte de grunduirea propriu zisa a panzei, este necesarea pregatirea panzei in acest scop. Aceasta etapa are rolul de a crea un strat izolator care sa nu lase culoarea sa patrunda in fibra panzei. Datorita faptului ca panza este flexibila si moale, se va urmari ca stratul de grund sa fie subtire, astfel in cat acesta sa nu se crape la indoirea panzei.

Panza trebuie sa fie spalata si bine uscata, asa cum am precizat anterior. Se aplica mai intai un strat de de clei rece din caseina sau din faina de secara caldut (nu prea fierbinte, pt ca poate trece prin panza). Se mai utilizeaza in acest scop si cleiul din faina, dar nu este indicat deoarece acesta are tendinta de a mucegai. O alta reteta este compusa din 39% clei din gelatina animala, 60% clei din dextrina si 1% amestec de ceara cu terebentina.

Dupa uscarea acestui strat izolator se aplica grundul incalzit in prealabil cu ajutorul unei pensule lata si apoi stratul inca moale se razuie cu o rascheta pentru uniformizarea stratului si pentru eliminarea surplusului. Este recomandat sa asezati o placa din lemn pe spatele panzei atunci cand realizati aceasta etapa pentru o mai buna uniformizare. Dupa uscare se smirgheluieste. Dupa aceasta se aplica al doilea strat, in sens perpendicular pe cel dintai (in forma de cruce) si se smirgheluieste din nou. Aceasta operatiune se poate repeta de atatea ori pana atingeti textura dorita, dar trebuie tinut cont de faptul ca nu trebuie ingrosat p[rea tare astfel incat sa puteti rula panza dupa aceasta operatiune fara ca stratul de grund sa crape. Panzele de pictura se ruleaza pentru transport intotdeauna cu fata grunduita spre exterior (si atunci cand sunt deja pictate). Daca stratul de grund se crapa, inseamna ca stratul de grund fost prea gros, sau ati pus prea mult clei. In cazul in care stratul de grund este prea fin, sau ati aplicat prea putin clei, panza va absorbi mai multa culoare, si astfel culorile isi vor pierde stralucirea si vor apare sterse.



Retete de Grund pentru pictura

Solutie incalzita in baie marina de guma arabica 20% si gelatina animala 5% (clei de iepure sau de peste) sau caseina in care se poate adauga putina miere de albine pentru mai multa elasticitate. Acesta se aplica cu o pensula cu par de porc lata de aproximatix 5 cm. Dupa uscarea normala, nu fortata, se aplica al doilea strat in sens perpendicular pe primul. Primul strat va fi mai apos decat cel de-al doilea.

O alta reteta de grund slab este compusa din 5-10 g de gelatina animala dizolvata in 100 ml de apa in baie marina. In acest amestec sa adauga 60 gr de praf de creta si 15 de gr de alb de zinc (pigment), si 2-3 gr de miere de albine.

Gramajele diverselor ingrediente pot varia in functie de tipul de panza folosit, tinandu-se cont de faptul ca fiecare ingredient are un rol, de acoperire, opacizare, rigidizare sau de elasticizare a suportului.




Sasiul


Sasiul pe care urmeaza sa fie intinsa panza se confectioneaza din lemn de tei sau brad, fara noduri sau crapaturi. Fata dinspre panza sasiului va avea o mica inclinatie pentru a permitei panzei sa fie libera intre laturi.

Sasiul trebuie sa fie prevazut cu pene la la colturi pentru a se intinde daca este necesar. In cazul panzei de bumbac, aceasta are tendinta de a se lasa dupa terminarea picturii. Cu ajutorul unui ciocan se bat penele la colturile sasiului astfel laturile acestuia departandu-se si intinzand panza.

Pentru sasiurie cu laturi mai mici de 1m se foloseste sipca cu latimea de 4 cm. si groasa de 2 cm. si se intareste cu o bara transversala paralela cu latura cea mai scurta.

Tutorial video - intinderea panzei pe sasiu







Surse:
“Materiale si Tehnica Picturii” de C. Sandulescu Verna
- http://www.colorit.ro/blog/panza-pentru-pictura/
- http://www.about.com